Gingivita este o inflamație ușoară a țesutului gingival, care indică primul semn al apariției bolii parodontale.
Apare adesea, ca urmare a unor modificări hormonale sau a igienei orale deficitare, în special la: adolescenți, persoane adulte sau femeile însărcinate.
Gingivita care persistă mai mult de câteva zile sau care revine în mod regulat este un semnal de avertizare, care ar trebui să ducă la consultarea medicului dentist.
Este important să iei în serios gingivita și să o tratezi în stadiul incipient!
Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală deficitară.
Obiceiuri bune de sănătate orală, cum ar fi periajul cel puțin de două ori pe zi, folosirea zilnică a aței dentare și efectuarea controalelor dentare regulate, pot ajuta la prevenirea și inversarea gingivitei.
Ce este gingivita?
Gingivita este o formă obișnuită și ușoară de boală a gingiilor care provoacă iritații, roșeață și umflături (inflamații) ale gingiei, începând cu partea gingiei din jurul bazei dinților.
Cu toate acestea, se poate răspândi rapid în țesuturile înconjurătoare și se poate transforma în parodontită. Aceste două boli sunt greu de distins: spre deosebire de gingivită, parodontita nu se vindecă niciodată singură și poate avea consecințe grave, inclusiv pierderea dinților.
Gingivita este legată de creșterea excesivă a anumitor bacterii.
Mai întâi, se acumulează sub formă de placă dentară, o substanță albicioasă care dispare ușor odată cu periajul. Cu toate acestea, după 24-48 de ore, dacă placa nu este sau este slab îndepărtată, se întărește pentru a forma ceea ce este denumit în mod obișnuit tartru, o piatră bacteriană tare, foarte lipicioasă. Mai departe, bacteriile proliferează și atacă țesuturile parodontale.
Care sunt simptomele gingivitei?
Gingiile sănătoase sunt ferme, de culoare roz pal și se așează strâns în jurul dinților. Semnele și simptomele gingivitei includ:
- Gingii umflate;
- Gingii de culoare roșie sau roșu închis;
- Gingii care sângerează ușor atunci când periezi sau folosești ața dentară;
- Respirație urât mirositoare (halitoza);
- Gingiile care se retrag;
- Gingii sensibile la periaj.
E necesar să ceri sfatul medicului dentist dacă prezinți simptome, în cel mai scurt timp, de la apariția acestora.
Cu cât cauți mai repede îngrijire, cu atât mai mari sunt șansele de a inversa daunele cauzate de gingivită și de a preveni progresia acesteia în parodontită.
Care sunt cauzele gingivitei?
Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală deficitară, care încurajează formarea plăcii pe dinți, provocând inflamația țesuturilor gingivale din jur. Iată, cum placa dentară poate duce la gingivită:
- Placa se formează pe dinți
Placa este un foiță invizibilă, lipicioasă, compusă în principal, din bacterii care se formează pe dinți, atunci când amidonul și zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Placa necesită a fi îndepărtată zilnic prin periaj dentar, deoarece se reformează rapid.
- Placa se transformă în tartru
Placa care rămâne pe dinți se poate întări sub linia gingivală în tartru (calcul sau piatră dentară), care colectează bacteriile. Tartrul face ca placa să fie mai dificil de îndepărtat, el creează un scut protector pentru bacterii și provoacă iritații de-a lungul liniei gingivale. Pentru îndepărtarea tartrului dentar e nevoie să apelezi la serviciul de igienizare profesională a danturii (detartraj cu ultrasunete, periaj profesional și Airflow).
- Gingia inflamată produce gingivita
Cu cât placa dentară și tartrul rămân mai mult pe dinți, cu atât mai mult vor irita partea din gingie din jurul bazei dinților, provocând inflamații. În timp, gingiile se vor umfla și vor sângera ușor. De asemenea, pot rezulta și carii dentare.
Factori de risc
Factorii care pot crește riscul de gingivită includ:
- Îngrijirea orală deficitară;
- Fumatul sau mestecarea tutunului;
- Înaintarea în vârstă;
- Gura uscată;
- Nutriția incorectă, inclusiv deficitul de vitamina C;
- Restaurări dentare care nu se potrivesc corect sau dinți strâmbi greu de curățat;
- Afecțiuni medicale care scad imunitatea, cum ar fi leucemia, HIV / SIDA sau tratamentul cancerului;
- Anumite medicamente, cum ar fi cele pentru convulsii epileptice și unele blocante ale canalelor de calciu, utilizate pentru angină, hipertensiune arterială și alte afecțiuni;
- Modificări hormonale, cum ar fi cele legate de sarcină, ciclul menstrual sau utilizarea pastilelor contraceptive;
- Factorii genetici;
- Anumite condiții medicale, cum ar fi infecții virale sau fungice.
Tipuri de gingivită
După cum am mai menționat, gingivita netratată poate evolua către parodontită, o boală a gingiilor care se răspândește în țesutul și osul subiacent.
S-a constatat că inflamația cronică a gingiei este asociată cu unele boli sistemice, cum ar fi bolile respiratorii, diabetul, boala coronariană, accidentul vascular cerebral și artrita reumatoidă. Unele cercetări sugerează că bacteriile responsabile de parodontită pot pătrunde în fluxul sanguin prin țesutul gingival, afectând inima, plămânii și alte părți ale corpului. Dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma această probabilitate.
Gingivita ulcero-necrotică este o formă severă de gingivită care provoacă dureri, abces gingival, sângerări ale gingiilor și ulcerații. Este rară astăzi în țările dezvoltate, deși este frecventă în țările în curs de dezvoltare care au o alimentație și condiții de viață precare.
Gingivita de sarcină este o afecțiune des întâlnită de femei în perioada sarcinii și se datorează în principal secreției mari de hormoni estrogeni care, cresc practic aportul de sânge în toate părțile corpului, deci și în cavitatea bucală.
Se manifestă prin gingii umflate, roșii, de consistență moale și sensibile la atingere.
Pentru a trata și preveni gingivita de sarcină este foarte important să menții o igienă orală corespunzătoare, cerând sfatul medicului tău dentist.
Proceduri ca detartrajul cu ultrasunete sau igienizarea profesională a danturii sunt inofensive pentru sarcină și te pot ajuta să îți menții sănătatea danturii și a gingiilor pe toată perioada sarcinii.
Gingivita acută este întâlnită mai des la tineri sub 30 de ani (copii și adolescenți), dezvoltându-se rapid și cu simptome pronunțate. Se manifestă prin gingii care sângerează puternic, sensibile și dureroase, cu mici ulcere locale.
Dacă este tratată corect în stadiul incipient se poate vindeca complet, altfel, pacientul riscă să dezvolte o formă cronică.
Gingivita cronică se manifestă fără durere sau disconfort semnificativ în multe cazuri. Totuși, gingiile continuă să își schimbe culoarea de la roz pal la roșu, iar sângerarea este frecventă în timpul periajului dentar. În acest cazuri pacienții au și tartru sau placă densă pe dinți, manifestând și un miros neplăcut sau gust metalic.
În cazul pacienților cu gingivită cronică este recomandat detartrajul dentar sau igienizarea profesională completă a danturii mai des, la aproximativ 3-4 luni!
Prin aceste proceduri stomatologice, dinții vor fi curățați complet și igienizați corect și, totodată, va fi stimulată circulația sangvină locală.
Care este tratamentul pentru gingivită?
„Prima măsură este curățarea întregii guri, începând cu detartrajul realizat cu ultrasunete, atent, dinte după dinte. Vom continua cu periajul profesional, lustruind fiecare parte a dinților cu paste diferite până când suprafețele dentare devin perfect netede. La final, pacientul va beneficia de un duș bucal prin Airflow-ul dentar, care va aerisi și igieniza perfect suprafețele interdentare, oferind și o culoare mai deschisă dinților, datorită efectului de albire al bicarbonatului de sodiu.
Dacă bacteriile au pătruns între gingie și dinte, acestea ar trebui să fie demontate irigând acest spațiu cu o soluție antiseptică. În caz de parodontită, poate fi necesară o intervenție chirurgicală parodontală.
De obicei, planificăm aproximativ o oră și jumătate pentru procedura de igienizare completă și profesională a fiecărui pacient.”
Dr. Adel Abboud (Medic stomatolog cu competențe în Chirurgie orală, Implantologie și Estetică dentară)
În cadrul clinicii SyroDent recomandăm pacienților 4 etape esențiale (remedii) pentru a tratamentul gingivitei:
- Îndepărtarea plăcii bacteriene (prin detartraj cu ultrasunete, periaj profesional și Airflow)
- Tratament specific antiinflamator
- Reguli de consolidare a igienei orale
- Schimbarea dietei alimentare
În anumite cazuri, gingivita se poate vindeca singură, neimplicând consecințe pentru pacient. Cu toate acestea, dacă sângerarea revine frecvent sau persistă câteva zile și gingia s-a schimbat ca aspect, înseamnă că bacteriile proliferează.
Gingivita riscă apoi, să devină parodontită. Această dezvoltare poate fi relativ lentă sau poate duce în câteva luni la distrugerea ireversibilă a țesuturilor care susțin dintele. Și, contrar credinței populare, nu este o chestiune de vârstă, adulții, tinerii și adolescenții pot fi afectați în aceeași măsură.
Parodontita este, de asemenea, o cale declanșatoare pentru bacteriile implicate în dezvoltarea bolilor generale, cum ar fi endocardita infecțioasă sau diabetul.
Tratament gingivita la copii
Gingivita afectează aproximativ 73% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani!
Copiii și adolescenții sunt diagnosticați frecvent cu gingivită, în special în jurul pubertății.
Aceasta se dezvoltă ca răspuns la bacteriile care trăiesc în marginea gingivală, în spațiile dintre dinți și în țesuturile gingivale din jur (sulcus). Gingivita este reversibilă, ceea ce înseamnă că structurile de susținere ale dinților nu sunt deteriorate permanent.
Copiii sunt mai predispuși să dezvolte gingivită decât boala parodontală.
Gingivita asociată cu pubertatea
Copiii mici, în special cei care încă mai au dinți de bebeluși (primari), dobândesc mai puțină acumulare de placă decât adulții. În consecință, este mai puțin probabil să dezvolte gingivită.
Cu toate acestea, șansa de a dezvolta gingivită crește odată cu vârsta, începând cu vârsta de 5 ani.
Odată ce un adolescent ajunge la pubertate (între 10 și 16 ani), șansele de a dezvolta gingivită sunt de aproximativ 100%. Acest risc scade ușor și rămâne constant pe măsură ce copilul ajunge la maturitate.
Gingivita asociată cu pubertatea este cauzată de modificări ale hormonilor, similare cu modificările hormonale care apar în timpul sarcinii.
Fetele au cel mai mare risc de a dezvolta gingivită în jurul vârstei de 10 ani. Băieții sunt mai predispuși să dezvolte gingivită în jurul vârstei de 13 ani.
Cauzele frecvente ale gingivitei la copii includ:
Igiena orală slabă
Existența plăcii dentare
Schimbările hormonale
Consumul de tutun
Nutriția inadecvată
Cea mai bună modalitate de prevenire a gingivitei la copii este stabilirea timpurie a obiceiurilor de periaj și folosire a aței dentare.
Copiii și adolescenții trebuie să își perieze dinții de cel puțin două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor și ață dentară, înainte de a merge la culcare.
Pentru prevenirea gingivitei este necesară și vizitarea unui medic pedodont (dentist pediatru), la fiecare șase luni pentru curățarea profesională a dinților, radiografii și examene dentare.
Odată ce copilul va fi consultat de medicul dentist îi va identificată cu exactitate problema și va primi tratamentul corespunzător.
De obicei, tratamentul gingivitei la copii presupune curățarea profesională a danturii de placă și tartru, exact ca și în cazul adulților.
Cum poți să previi apariția gingivitei?
- Menține zilnic igiena orală!
Asta înseamnă să te speli pe dinți timp de două minute cel puțin de două ori pe zi – dimineața și înainte de culcare și să folosești ață dentară, cel puțin o dată pe zi. Folosită înainte de a te peria, ața dentară îți permite să cureți particulele de alimente rămase, dar și bacteriile.
- Mergi regulat la dentist!
Consultă periodic medicul dentist sau medicul parodontolog de obicei la fiecare șase până la 12 luni. Dacă ai factori de risc care îți cresc șansele de a dezvolta parodontită – cum ar fi gura uscată, administrarea anumitor medicamente sau fumatul – este posibil să ai nevoie de curățare o profesională mai des. Radiografiile dentare anuale pot ajuta la identificarea bolilor care nu sunt văzute de un examen dentar vizual și monitorizează toate modificările sănătății tale dentare.
- Practică un stil de viață îngrijit!
Deprinderile ca alimentația sănătoasă și gestionarea zahărului din sânge sunt de asemenea, importante pentru a menține sănătatea gingiilor.
