Hipertrofia gingivală, cunoscută și sub denumirea de hiperplazie gingivală, hipertrofie gingivală sau mărire a gingiilor, se referă la creșterea excesivă a gingiilor. Țesutul gingival hipertrofic poate fi inflamat (gingivita), caz în care gingiile sunt roșii, moi, lucesc și sângerează ușor.
Creșterea excesivă a gingiilor poate fi cauzată de mai multe mecanisme, dar va avea aspecte foarte asemănătoare.
Una dintre cauze este inflamația. Inflamația poate fi indusă de o igienă orală deficitară sau de la un aparat dentar ortodontic. Alți factori includ afecțiuni sistemice, cum ar fi dezechilibrele hormonale sau leucemia, medicamentele sau afecțiunile ereditate. De asemenea, această creștere localizată poate fi o leziune benignă sau malignă.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
Este Hipertrofia gingivală cauzată de un tratament medicamentos sau de la o igienă dentară deficitară?
Motivele principale sunt igienă dentară precară, rezultând placa bacteriană, gingivita și parodontoza.
Hipertrofia gingivală este contagioasă?
Nu, hipertrofia gingiilor nu este infecțioasă. Nu se poate transmite altor persoane.
De câte feluri este hipertrofia gingivală?
Hipertrofia inflamatorie gingivală
Mărirea gingivală observată poate fi localizată sau generalizată și de un răspuns inflamator care apare atunci când placa(colectare de resturi alimentare și bacterii) se acumulează pe dinți. Acesta este rezultatul faptului că pacientul nu realizează o igienă orală eficientă.
Hipertrofia gingivală indusă de medicamente
Pacienții care iau anumite medicamente pot dezvolta măriri gingivale. Spre deosebire de mărirea inflamatorie a gingiilor, țesuturile gingivale în astfel de cazuri, sunt de obicei ferme, nesensibile, de culoare roz pal și nu sângerează ușor. În cazurile severe, gingia poate acoperi complet coroanele dinților, provocând boli parodontale (din cauza dificultății de a menține dinții curați), precum și probleme cu erupția și alinierea dinților. Mărirea gingiei indusă de medicamente se poate rezolva fie parțial, fie complet atunci când medicamentul este întrerupt. Dacă medicamentul nu poate fi întrerupt, poate fi efectuată îndepărtarea chirurgicală a excesului de gingie (gingivectomie), dar afecțiunea va reapare, cel mai probabil. Deoarece această afecțiune este oarecum agravată de nivelul de acumulare a plăcii dentare pe dinți, măsurile eficiente de igienă orală vor reduce severitatea.
Fibromatoza gingivală ereditară
Fibromatoza gingivală ereditară este o afecțiune ereditară rară care se dezvoltă de obicei în timpul copilăriei, deși unele cazuri pot să nu devină evidente până la vârsta adultă. Afecțiunea se prezintă ca o creștere lentă, generalizată sau ocazional localizată, nedureroasă, fermă, de culoare roz pal. Îndepărtarea chirurgicală a excesului gingival este adesea necesară pentru a evita impactul și deplasarea dinților. Pot fi utile îndepărtări chirurgicale repetate din cauza naturii recurente a acestei afecțiuni.
Hipertrofia gingivală neinflamată tinde să fie de un roșu sau violet mai închis. Poate fi moale, care sângerează ușor sau ferm și fibros. De asemenea, este mai probabil să apară la cei cu o igienă dentară proastă. Cauzele includ:
· Stări hormonale: sarcină, pubertate;
· Deficiență nutrițională: scorbut (deficit de vitamina C);
· Medicamente, cel mai adesea ciclosporină, fenitoină și alte anticonvulsivante, blocante ale canalelor de calciu. Mai puțin frecvent, este cauzată de antibiotice, antidepresive și alte medicamente.
· Afecțiuni genetice, adesea prezente la naștere (toate afecțiunile rare): fibromatoză ereditară, boala celulelor I, mucopolizaharidoze, fucozidoză, aspartil glicozaminurie, sindrom Pfeiffer, hialinoză sistemică infantilă și amiloidoză primară. Mărirea gingivală localizată poate fi observată în boala Fabry, sindromul Cowden, scleroza tuberoasă, angiomatoza Sturge-Weber și tumora cu celule granulare gingivale.
· Afecțiuni ale sângelui, cum ar fi leucemia acută, limfomul sau anemia aplastică;
· Boli sistemice cel mai adesea granulomatoza cu poliangeita, sarcoidoza, boala Crohn, neurofibromatoza de tip 1, amiloidoza primara, sarcomul Kaposi și acromegalia.
Ce soluții există?
Tratamentul hipertrofiei gingivale depinde de tratarea cauzei care stă la bază.
Gingivita se poate ameliora prin următoarele măsuri:
· Îndepărtarea plăcii bacteriene prin periaj aprofundat și folosirea aței dentare
· Apele de gură antiseptice, cum ar fi clorhexidina
· Tratamente cu ultrasunete
Medicamentele despre care se știe că provoacă hipertrofia gingiilor trebuie întrerupte sau se poate lua în considerare trecerea la un alt medicament fără aceleași efecte secundare. Scopul tratamentului la excesul gingival indus de medicamente este de a atenua disconfortul și de a face acte simple, cum ar fi mâncatul și mestecatul fără durere, pentru a trata inflamația și a reduce umflarea și, de asemenea, pentru a oferi gingiei un aspect estetic mai bun.
Îndepărtarea plăcii, inclusiv detartrajul periodic, curățarea suprafeței dentare.
Electrocauterizarea poate fi utilizată în cazuri dificile, la copii sau în cazul în care gingia este fragilă și susceptibilă de a sângera.
Modalitățile
de tratament chirurgicale
Managementul
medical este prima linie de tratament, iar intervenția chirurgicală este
rezervată recidivelor sau cazurilor care persistă în ciuda unui tratament
medical bun.
Odată ce hipertrofia gingivală a început, este dificil să se mențină o bună igienă orală. Igiena orală deficitară poate crește, de asemenea, inflamația care poate fi un factor în hipertrofia gingiilor. Dacă aveți o zonă de hipertrofie a gingiilor, vizitați-vă medicul dentist pentru o evaluare a stării dumneavoastră. Dacă luați acum medicamente care pot cauza creșterea excesivă, consultați-vă medicul dentist.
